- Este în Munţii Cîndrel, Județul Sibiu
- Altitudine: până la aproximativ 2000 m
- Campare în locurile special amenajate în acest scop
Rezervaţia Naturală „Iezerele Cîndrelului” este o zonă montană superbă, cu vegetaţie ce pare desprinsă dintr-o poveste fantastică. Dacă nu mă crezi, nu ai decât să mergi acolo şi să vezi cu ochii tăi…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: echipament pentru drumeţii de munte
Primele cercetări ştiinţifice desfăşurate în zona glaciară de sub vârfurile Cîndrel-Frumoasa datează din secolul al XVIII-lea, iar după un secol au apărut şi primele publicaţii în care s-au făcut referiri la flora din aceast spaţiu. Ceva mai târziu, în 1961 a fost stabilit regimul de rezervaţie naturală pentru Iezerele Cîndrelului. Iniţial suprafaţa protejată a fost de 450,5 ha, dar din 2004 suprafaţa s-a extins la 609, 6 ha prin includerea în rezervaţie a „Muchiei lui Priboi” – custura înaltă care desparte cele două căldări glaciare ale Iezerului Mare de Iezerul Mic.
Tot din anii 2000 datează lucrările complexe de marcare a limitelor arealului protejat. Rezervaţia de pe teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este marcată şi dotată cu înscrisuri conform normelor europene, prin piloni, borne, tabele toponimice, hărţi, indicatoare, ridicate cu ajutorul voluntarilor sibieni.
Rezervaţia Naturală „Iezerele Cîndrelului” include circuri glaciare şi văi glaciare spectaculoase, cu pereţi abrupţi şi stâncoşi, văi în formă de „U”, morene. Căldările glaciare au fost sculptate doar pe versantul nordic al culmii Şerbota-Cindrel din Munţii Cîndrel. Este vorba de căldarea Gropota, Iezerul Mic, Iezerul Mare şi Iujbea. Iezerul Mic prezintă un circ glaciar complex pe marginea căruia apar căldări mai puţin evoluate. Marginea lui exterioară este marcată de un prag glaciar în spatele căruia se află lacul. Cel mai profund circ glaciar din Masivul Cîndrel, Iezerul Mare, şi-a dezvoltat căldarea glaciară pe direcţia nord-est, sub platoul somital dintre Vârful Cîndrel şi Vârful Frumoasa. Căldarea Iujbea este marcată la est de Vârful Cândrel de resturile unor morene.
Întregul ansamblu de relief glaciar din interiorul Rezervaţiei se desfăşoară din marginea platoului, dintre vârfurile Cîndrel-Frumoasa, sub care sunt săpaţi pereţi abrupţi, la baza acestor pereţi acumulîndu-se apele lacurilor: Iezerul Mare şi Iezerul Mic.
Suprafaţa Iezerului Mare este de 3 ha, iar adâncimea maximă de 13,3 m. Lacul are o formă ovală, măsoară 320 m în lungime şi 189 în lăţime. Apele lacului sunt străjuite de un masiv de jneapăn ce ocupă 360 ha din suprafaţa rezervaţiei. Iezerul Mic are o formă aproape dreptunghiulară şi măsoară doar 80 m lungime, 58 m lăţime şi 1, 7 m în adâncime. Ca şi în cazul Iezerului Mare, masivul de jneapăn acoperă zona de vărsare a Iezerului Mic, până la limita superioară a pădurii de conifere.
Plante şi asociaţii vegetale deosebite sunt prezente pe pereţii abrupţi şi stâncoşi ai căldărilor glaciare. Se întâlnesc peste 40 de specii briofite, talofite şi muşchi. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de jneapăn, ienupăr, bujor de munte, iar flora ierboasă de graminee şi zâmbru. Nu lipsesc nici animalele. Pe teritoriul rezervaţiei coexistă 29 de specii de păsări, între care prundăraşul de munte şi animale ca ursul, lupul, vulpea, jderul şi curajoasa capră neagră.