Palatul Banffy din Cluj-Napoca

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că Palatul Bánffy este o bijuterie arhitectonică, unde capodoperele artei româneşti sunt păzite de zei antici.

• Este în Cluj-Napoca, Județul Cluj
• Construit între anii 1774 şi 1785
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Un important edificiu de cultură din Cluj-Napoca este Palatul Bánffy, fosta reşedinţă a contelui Gheorghe (György) Bánffy, actuala „casă” a Muzeului de Artă din localitate…

• Proprietar/Arhitect: Gheorghe (György) Bánffy / Johann Eberhard Blaumann
• Cod monument Istoric: CJ-II-m-A-07497
• Condiții de vizitare: în limitele programului

Clădirea în care se află Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a fost construită în stil baroc, în secolul al XVIII-lea (între anii 1774 şi 1785), de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann. Imobilul impozant se afla, la acea dată, în proprietatea contelui Gheorghe (György) Bánffy, guvernator al Transilvaniei în perioada 1787-1822 şi personalitate cu vederi înalte (printre altele contele l-a susţinut pe Ioan Piuariu-Molnar (din Sadu) în editarea primului ziar românesc din provincie şi anume „Foaie românească pentru econom”).

Palatul Bánffy din Cluj Napoca este considerat una dintre cele mai reprezentative clădiri pentru stilul baroc din România. În trecut, castelul a primit diverse destinaţii: de la reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente până la sediu al unor spaţii comerciale şi societăţi industriale. În perioada interbelică (1925), în curtea palatului s-a înfiinţat şi un cinematograf.

Din anul 1956, Palatul Bánffy din Cluj-Napoca găzduieşte Muzeul de Artă din localitate, muzeu înfiinţat în 1951 şi deschis pentru public abia în anul 1965, după ce, în imobil, s-au desfăşurat lucrări ample de restaurare. Castelul se află, astăzi, în administraţia Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.  

Din punct de vedere arhitectural, Palatul Bánffy a fost ridicat pe planul unei curţi rectangulare, fiind compus din patru aripi. Extrem de spectaculoasă este galeria triplă, monumentală, prin care se pătrunde în camerele principale ale palatului, situate în aripa vestică. Această scară cu trei rampe, fiecare cu lăţimea de doi metri, este considerată a fi cea mai mare de acest tip din Transilvania.

De altfel, reşedinţa respectă planul construcţiilor baroce orăşeneşti din vestul Europei secolului al XVIII-lea: plan rectangular, cu o curte interioară, închisă de toate aripile castelului, acoperiş tip mansardă, sistem de arcade şi de colonade atât la exterior, cât şi la interior. Deosebite sunt elementele statuare de pe faţada principală: cei doi grifoni înaripaţi şi încoronaţi ce susţin stema familiei Bánffy şi statuile din jurul acestora, reprezentînd divinităţi antice (Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu, Hercule), realizate de sculptorul Anton Schuchbauer. 

Încăperile palatului debordează de lux şi de rafinament, la ora actuală designul interior original fiind păstrat nealterat la etajul aripii de vest. În această zonă a clădirii există cele mai impresionante încăperi din întreg palatul remarcîndu-se în principal dispunerea pe două şiruri a sălilor, lambriurile şi obloanele de lemn vopsite în alb, elementele decorative cioplite în relief, aurite şi nespus de elegante.

Cât despre Muzeul de Artă ce funcţionează în castel, acesta deţine un patrimoniu valoros din domeniile: pictură, grafică şi artă decorativă. În sălile special amenajate, sunt expuse opere de artă aparţinînd lui Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Camil Ressu, dar şi lucrări ale unor artişti de o mai mică notorietate din Transilvania secolelor XVIII-XIX. De asemenea, depozitul instituţiei păstrează valori incomensurabile, cenzurate de-a lungul vremii din motive istorico-politice. Aşadar, nu uitaţi să verificaţi vremea Cluj înainte de a vă hotărî să vizitaţi acest obiectiv turistic.