Peștera cu Oase

Peştera cu Oase se află în frumoşii munţi ai Lăpușului, în masivul calcaros Piatra Pintii şi se întinde pe o arie de jumătate de hectar. A intrat pe lista de zonelor protejate în anul 2000, deoarece este o peşteră fosilă de o importanţă deosebită. Aici s-au descoperit oase de urs ce aparțin unei specii dispărute (Ursus Spelaeus), oase de ierbivore și urme de locuire. În plus, sub incidenţa protecţiei intră şi conservarea habitatului natural, a florei şi faunei cavernicole.

 

Din punct de vedere morfologic, peştera prezintă săritori, holuri și galerii ascendente și descendente cu forme concreționare și mici denivelări, rezultate în urma dizolvării rocilor de către apele subterane. Prezintă o singură intrare. Peştera are o dezvoltare de 40 de metri şi o înălţime iniţială a galeriei de 3 metri. Înaintând, coborând în peşteră, Galeria va atinge până la aproape 9 metri înălţime. Galeriacontinuă ascendent până la terminus pe o lungime de 20 m, aici fiind 3 săritori şi este partea concreţionată a peşterii, înălţimea are 2 m, lăţimea generală a peşterii are 1 m

 

Peştera cu Oase a fost cunoscuta localnicilor încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Ei o numeau „Peştera Casa Pintii” sau „Peştera lui Pintea Viteazul”. Legenda spune că în peşteră s-au ascuns haiducii lui Pintea Viteazul (1670-1703).

A fost cercetată în 1862, când geologul austriac Franz Posepny a descoperit aici fosilele Ursului de Caverna (Ursus Spaeleus). Acest urs trăia în peşteră în perioada glaciară. Peştera cu Oase a făcut subiectul primei lucrări de speologie referitoare la o peşteră din judeţul Maramureş, cea redactată de Primics Gy în anul 1986.

 

La peşteră poţi ajunge de la Gura Văii Poienii (4 km de Strâmbu Băiuţ, 21 km de Tg. Lăpuş) se urcă pe drumul spre Poiana Botizii cca. 2 km, apoi se traversează valea şi se urcă pe poteca dintre cele 2 fire ale Izvorului Pietrei până sub Piatra Pintii. Intrarea este situată pe versantul vertical al stâncii de sus. Atenţie însă: există un indicator care arată spre peşteră încă 800 de metri. Greşit, sunt aproape 3 km. Drumul este anevoios, cu pante mari, ceea ce necesită un echipament montan adecvat. Însă este frumos, traseul trecând prin poieniţe pline cu flori (primăvara şi vara) de unde se văd superbele culmi ale munţilor din jur. Accesul în peşteră nu este deloc uşor, intrarea fiind îngustă. În unele camere trebuie să te apleci ca să poţi continua drumul. Peştera cu Oase nu este electrificată sau amenajată în vreun fel, aşa că vei avea nevoie de o lanternă puternică pentru a o putea explora!

În apropierea peşterii se află şi un izvor de apă minerală unic în România.Peştera cu Oase de la Poiana Botizii se află în custodia Clubului de Speologie Montana din Maramureş.

 

 

Acces: prin partea nord-estică a satului Poiana Botizii, în apropierea drumului județean (DJ171A) care leagă localitatea Suciu de Sus de Botiza. Traseul montan începe de la podul peste Valea Poienii, spre Vârful Piatra Pintii şi are o lungime de 3 km.