Mănăstirea Neamţ

 

Însă, aceasta nu mai există, actuala biserică datând de la sfârșitul sec. al XV-lea și care îl are ca și ctitor pe domnitorul Ștefan cel Mare. 

Mănăstirea Neamț este considerată cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova, impresionând prin eleganță și frumusețe. Lăcașul de cult adăpostește și cea mai mare bibliotecă mănăstirească, un număr de 18.000 de volume. 

 

 Mănăstirea Neamț a fost pentru prima dată atestată documentar în anul 1407. Biserica, ridicată din piatră, astăzi nu mai există, în locul acesteia fiind ctitorită actuala biserică, ridicată în stilul moldovenesc, care poartă hramul “Înălțarea Domnului”.  Interiorul este împărțit în pridvor, pronaos, naos, ambele de forme dreptunghiulare, gropniță (sala mormintelor) și altar. Pronaosul este acoperit de două calote sferice, iar naosul prezintă două abside laterale, semicirculare în interior și pentagonale în exterior. 

 

Biserica prezintă și o turlă, ridicată deasupra naosului, cu patru ferestre. La exterior, biserica este sprijinită de o parte și de alta, în total, de nouă contraforți, deasupra cărora au fost realizate câte un rând de firide și unul de ocnițe, din cărămidă și discuri colorate diferit. Pictura interioară este realizată în două etape, cea din absida principală, naos și sala mormintelor în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, iar cea din pridvor și pronaos din timpul domniei lui Petru Rareș. 

 

În incinta așezământului mohahal se mai găsește o biserică, cu hramul “Sfântul Gheorghe” și care este încorporată în zidul de incintă, turnul clopotniță cu 11 clopote, două paraclise, un muzeu de artă bisericească, sala tiparului și două paraclise. Mănăstirea Neamț adăpostește și o icoană de mare valoare, făcătoare de minuni, a Maicii Domnului, care a fost pictată în anul 665 în Israel.